Cum se stabilește prețul carburanților în România, în Europa și în lume, de ce crește acum și ce urmează după războaie

Din ce e făcut un litru

Prețul unui litru de benzină sau motorină în România se construiește în straturi:

• Cotația produsului: prețul internațional al benzinei sau motorinei rafinate, publicat de agenții precum Platts, în dolari pe tonă. Nu e prețul țițeiului, ci al produsului finit. Între cele două stă marja de rafinare, care poate crește separat de țiței.
• Cursul leu–dolar: cotația se plătește în dolari, deci un leu mai slab față de dolar scumpește litrul chiar dacă cotația nu se mișcă. Graficul USD/RON de mai jos arată cursul BNR.
• Logistica și marja distribuitorului: transport, depozitare, stocuri obligatorii, costurile stației.
• Acciza: o sumă fixă în lei pe 1.000 de litri, stabilită prin Codul fiscal, nu un procent din preț.
• TVA: se aplică la prețul care include deja acciza, deci statul încasează TVA și pe acciză.

De ce contează că acciza e o sumă fixă

Când cotația crește, acciza rămâne aceeași în lei, iar ponderea ei în preț scade. De aceea prețul la pompă crește procentual mai puțin decât cotația. Ministerul Finanțelor a publicat ambii indicatori pe 15 septembrie 2026: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 51,19%, iar prețul mediu la pompă al motorinei standard cu 27,47%, ambele măsurate față de perioada de referință din Legea nr. 162/2026.

Efectul funcționează și invers: dacă cotația scade, litrul se ieftinește procentual tot mai puțin decât cotația.

Ce face acum statul român

Legea nr. 162/2026 a introdus o reducere temporară a accizei la motorina standard, între 5% și 25%. Ministerul Finanțelor o recalculează o dată la două săptămâni, pe baza datelor Consiliului Concurenței despre cotațiile Platts și prețurile la pompă. Pentru 16–30 septembrie 2026 reducerea rămâne la nivelul maxim de 25%: acciza efectivă e de 2.103,22 lei la 1.000 de litri, cu 701,07 lei mai puțin decât nivelul standard (Ministerul Finanțelor, via Juridice.ro).

Reducerea se aplică doar motorinei standard, nu și benzinei. Fiind deja la plafonul de 25%, mecanismul nu mai poate compensa o nouă creștere a cotațiilor. Orice reducere de acciză înseamnă și venituri mai mici la buget.

În Europa

Regulile sunt comune, sumele nu. Directiva 2003/96/CE fixează doar accize minime, de 359 de euro la 1.000 de litri pentru benzina fără plumb și 330 de euro pentru motorină. Fiecare stat pune deasupra propria acciză și propria cotă de TVA. Cotația produsului e aproape aceeași în toată Uniunea, deci diferențele dintre țări vin în principal din taxe. Buletinul petrolier săptămânal al Comisiei Europene publică prețurile din fiecare stat membru atât cu taxe, cât și fără taxe. Coloana fără taxe e cea care se poate compara corect între țări.

În lume

Stratul de jos, cotația țițeiului și a produselor, e global. Straturile de deasupra sunt naționale. Unde taxele pe carburanți sunt mici, prețul la pompă urmează aproape procent cu procent cotația. Unde taxele fixe sunt mari, ca în majoritatea țărilor UE, mișcarea procentuală e amortizată. Unele țări producătoare reglementează sau subvenționează prețul, și acolo pompa se poate desprinde complet de piață.

De ce crește acum

Agenția Internațională a Energiei (raportul din 11 septembrie 2026) indică mai multe cauze care se adună:

• peste 10 milioane de barili pe zi din producția statelor din Golf erau încă opriți în august, iar exporturile de țiței din Golf erau la aproape jumătate din nivelul de dinainte de război;
• exporturile de produse rafinate din Golf erau cu aproximativ 60% sub nivelul din februarie;
• stocurile globale observate au scăzut cu 507 milioane de barili din februarie;
• marjele de rafinare au atins niveluri record în bazinul Atlanticului în august, conduse de motorină.

Țițeiul Dated Brent a avut o medie de 91,00 de dolari pe baril în august și a urcat la 113,48 de dolari pe 9 septembrie, după reluarea luptelor dintre Statele Unite și Iran. Separat, atacurile cu drone asupra rafinăriilor din Rusia au redus producția de motorină a acesteia (Reuters, via Kyiv Independent). Asta scoate motorină de pe piața globală, chiar dacă UE nu mai importă produse petroliere rusești.

Motorina a crescut mai mult decât benzina pentru că problema e și de rafinare, nu doar de țiței.

Când se oprește creșterea

Nimeni nu știe, iar articolul nu face o prognoză. Ce se poate cita sunt prognozele instituțiilor, cu rezervele lor. Administrația americană pentru informații energetice (EIA), în perspectiva din 9 septembrie 2026, estimează un Brent de circa 90 de dolari în medie în a doua jumătate a lui 2026, 77 de dolari în trimestrul al doilea din 2027 și 67 de dolari în a doua jumătate a lui 2027. Tot EIA avertizează că fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz vor rămâne volatile și că mișcările de preț pe termen scurt vor fi probabil mai mari decât arată prognoza. AIE a amânat normalizarea fluxurilor pentru anul viitor, din cauza blocajului negocierilor dintre SUA și Iran.

Pentru pompa din România mai contează doi factori locali: cursul leu–dolar și decizia bilunară privind acciza la motorină.

Dacă se termină războaiele

Un armistițiu schimbă așteptările imediat, iar cotațiile pot reacționa în aceeași zi. Barilii lipsă nu revin însă la fel de repede:

• EIA presupune că abia în trimestrul al doilea din 2027 se vor întoarce la nivelurile de dinainte de conflict cea mai mare parte a producției și a fluxurilor comerciale din Orientul Mijlociu, și că unii producători s-ar putea să nu își revină complet în acest interval;
• o conductă nouă de ocolire în Emiratele Arabe Unite e așteptată abia la mijlocul lui 2027;
• stocurile consumate din februarie trebuie refăcute, iar refacerea lor susține cererea chiar după ce oferta revine.

Rafinăriile și instalațiile avariate cer echipamente cu termene lungi de livrare. Primele se ieftinesc de obicei primele de risc și transportul maritim, iar ultima se normalizează capacitatea fizică. Și după ce cotațiile scad, reducerea de acciză e recalculată pe baza lor, deci o scădere a cotației poate aduce și o acciză mai mare, ceea ce atenuează ieftinirea la pompă.

Ce arată graficele

Cursul USD/RON al BNR, prin care cotația în dolari devine preț în lei. Inflația măsurată prin IPC-ul național (INS) și prin HICP (Eurostat), în care carburanții intră direct, prin coșul de consum, și indirect, prin transport.