De unde vin și unde se duc banii publici ai României

Statul încasează impozite și contribuții și cheltuiește mai mult decât încasează; diferența este deficitul. Mai jos: de unde vin banii, unde se duc și cum stă România față de vecini.

Datele la zi

BUDG_03

Venituri și cheltuieli

% din PIB · administrația publică, ESA, anual · distanța dintre linii este deficitul
VenituriCheltuieli
Sursa: EUROSTAT · 2025

Deficitul ESA, ultimul an încheiat

−7,9%

Cifra Eurostat: cea la care se aplică limita UE de 3%.

Sursa: EUROSTAT · 2025

Deficitul cash, de la începutul anului

−2,34%

Cifra lunară a Ministerului Finanțelor, socotită pe măsură ce banii intră și ies. Se reia în fiecare ianuarie.

Sursa: MF · iulie 2026
LEI_02

De unde vin 100 de lei și unde se duc

De unde vin 100 de lei din venituri

lei din fiecare 100 încasați de stat · ESA, 2025
Sursa: EUROSTAT · 2025

Unde se duc 100 de lei cheltuiți

lei din fiecare 100 cheltuiți de stat, pe funcții (COFOG) · 2024
Sursa: EUROSTAT · 2024
PEER_03

Față de vecini

Venituri

% din PIB · ESA, anual
  1. Polonia43,6%
  2. Ungaria42,6%
  3. Cehia41,0%
  4. Bulgaria38,1%
  5. România35,4%
Sursa: EUROSTAT · 2025

Cheltuieli

% din PIB · ESA, anual
  1. Polonia50,9%
  2. Ungaria47,3%
  3. România43,3%
  4. Cehia43,2%
  5. Bulgaria41,7%
Sursa: EUROSTAT · 2025

Dobânzi plătite

% din PIB · dobânzi plătite pentru datoria publică
  1. Bulgaria0,8%
  2. Cehia1,3%
  3. Polonia2,5%
  4. România2,8%
  5. Ungaria3,8%
Sursa: EUROSTAT · 2025

Context

Două deficite. Deficitul ESA este măsura europeană: socotește veniturile și cheltuielile când sunt datorate, acoperă toată administrația publică și este cifra la care se aplică limita UE de 3%. Eurostat îl publică o dată pe an. Deficitul cash al Ministerului Finanțelor socotește banii pe măsură ce intră și ies, lună de lună din ianuarie; vine mult mai repede, dar cele două nu coincid.

Unde se duc banii. Cheltuielile pe funcții urmează clasificarea COFOG a ONU, aceeași pentru toate țările UE. Protecția socială — mai ales pensiile — este cea mai mare parte peste tot în regiune. Aceste cifre apar cu un an după totaluri, așa că graficul „unde se duc” poate fi cu un an în urma celorlalte.

Dobânzile. Dobânda la datoria publică este o cheltuială care nu cumpără nimic nou. Crește odată cu datoria și cu dobânda la care se împrumută statul, de aceea deficitele și ratingurile ajung în ea.

Ultimele știri despre buget

12 SEPTFranța abandonează ținta de reducere a deficitului bugetar+2 în alte surseAgerpres11 SEPTDeficit de 23 de miliarde de euro pentru apărare: Comisia Europeană solicită o analiză înainte de a acorda un nou sprijin financiar UcraineiMoldova 111 SEPTENRomania's GDP contracts in H1 as consumption drags on growth - ConcordiaSeeNews11 SEPTFranța va rata ținta de deficit bugetar în 2026, după revizuirea în scădere a prognozei economiceZiarulNational11 SEPTDeficit bugetar Franța: ținta pentru 2027, ratatăSaptamana Financiara11 SEPTReuters: Franţa renunţă la ţinta de reducere a deficitului bugetarZiarul Bursa11 SEPTFranța reduce prognoza economică și anunță că ținta de deficit pentru 2026 nu mai poate fi atinsăPS News11 SEPTFranța va rata ținta de reducere a deficitului bugetar în 2026: Economia va crește mai lent decât era estimatDCNews11 SEPTFranța ratează ținta de deficit bugetar. „Incertitudinile economice nu au fost niciodată mai ridicate”HotNews.ro11 SEPTENFrance lowers its economic forecast and announces that the deficit target for 2026 can no longer be metInformat.ro11 SEPTENGovernment: Romania is set to operationalize a deep geological repository for radioactive waste by 2050Agerpres11 SEPTFranța taie prognoza de creștere la 0,5%, iar deficitul iese din ținta de 5% din PIBForbes Romania